Gospodarie viticola, zona Prahova, sec. al XIX-lea

Gospodarie viticola, zona Prahova, sec. al XIX-lea

Casa a fost construita la inceputul secolului al XIX-lea, cu unele interventii in jurul anilor 1910. Se inscrie in tipologia modelelor traditionale de locuinte cu doua nuclee compozitionale, unul de baza si unul de accent. Expresivitatea edificiului este data de proportiile armonioase si de rafinamentul detaliilor constructive.

Influenta neoclasicismului a inceput sa se faca simtita in zona Valenii de Munte, la inceputul secolului al XIX-lea si se manifesta prin plasarea foisorului in axul central al fatadei principale, foisor care adaposteste si scara de acces la nivelul de locuire. Frontonul triunghiular al acoperisului foisorului confera edificiului prestanta si monumentalitate.

Locuinta era organizata pe doua nivele, respectiv, nivelul inferior al beciului, destinat depozitarii vaselor de vin si nivelul superior, destinat locuirii, cu doua incaperi si o tinda rece, camerele fiind asimetrice. Fatada principala este marcata printr-o prispa, pe toata lungimea ei, cu stalpii de lemn fasonati cu barda, conform modelului traditional. Un lucru inedit il constituie marcarea intrarii principale, adapostita de foisor, prin dublarea stalpilor, fapt ce confera echilibru si armonie. Parterul se indeparteaza de la solutia clasica cu tinda mediana si doua incaperi dispuse de o parte si de alta a tindei si adopta o solutie mai veche, cu tinda plasata excentric in raport cu cele doua camere. Aceasta solutie o gasim la modelele stravechi, in zona superioara a Teleajenului.

Structura si tehnologia de executie se inscriu in repertoriul traditional specific unei largi zone etnografice, dezvoltata de-a lungul dealurilor, respectiv, cu peretii nivelului inferior executati din bolovani de rau neprinsi in mortar (zidarie uscata), iar peretii nivelului de locuire lucrati din cununi din barne de lemn, dispuse pe orizontala si incheiate la colturi, in cheutoare dreapta, cercuiti si umpluti cu lut. Planseul este realizat din grinzi de lemn, iar acoperisul, in patru ape - cu panta repede - are invelitoarea din sita.

Pimnita, lucrata din barne masive de stejar incheiate in cheutoare dreapta, are o singura incapere unde erau pastrate: linul, teascul, butoaiele pentru vin si o parte din instrumentarul viticol. Demn de remarcat sunt stalpii prispei lucrati artistic, prin fasonare cu barda.