Povarna, Com. Mosoaia, Jud. Arges, Secolul al XIX-lea

Povarna, Com. Mosoaia, Jud. Arges, Secolul al XIX-lea

Constructia, destinata pastrarii si prelucrarii fructelor, adaposteste instalatia de distilat si butiile pentru pastrat borhotul. Cazanul de tuica, cu una, doua sau trei tevi, era asezat pe o vatra din pamant si caramida, iar racitorul era, de regula, un vas de lemn, de forma unei putini.

Povarna este construita din barne masive de lemn de stejar, cu un plan dreptunghiular dezvoltat pe lungime, cu intrarea prevazuta cu usi duble, si mici luminatoare decupate in barne. Nu prezinta cos de evacuare a fumului, acesta iesind prin coama acoperisului.

In jurul povernei existau butii de dimensiuni mari, pe care se urca cu scara, in care erau puse fructele la fermentat. Instalatia de distilat era folosita de tot satul, povernele fiind destul de rare, datorita costurilor mari ale cazanului si tevilor de racire din arama (cupru). Proprietarul, de regula boierul sau un taran instarit, percepea o taxa de folosire a povernei.

Toamna tarziu, cand incepea fabricatul tuicii, in jurul povernei afumate incepeau sa roiasca taranii, cu carutele cu butii de borhot. Stateau la rand si asteptau sa curga primele picaturi de tuica noua pe anul respectiv.