Hanul de răscruce, zona Poseşti-Pământeni, Prahova, 1860
Monument unicat al arhitecturii populare româneşti, acest han „de drumul mare”, sau de răscruce reprezintă o formă tradiţională de comerţ ţărănesc, specific secolului al XIX-lea. Planul este distribuit pe parterul înălţat pe soclu din lespede de piatră, cu sală (prispă) pe trei laturi, închisă cu pălimar traforat, de-a lungul căruia sunt confecţionate bănci simple, din scândură. Rolul proeminent comercial al acestui tip de construcţie este subliniat, în egală măsură, de amplasarea geografică a acestuia, cât şi de structurarea spaţiului funcţional: două săli mari de cârciumă, cu mobilier şi inventar specific, două camere pentru găzduirea oaspeţilor, bucătăria, camera hangiţei şi beciul pentru depozitarea butoaielor şi alimentelor.
În apropiere, se află fierăria necesară pentru confecţionarea uneltelor de muncă şi potcovirea cailor.
