În jurul spartanilor s-au născut sute de poveşti, unele demne de admiraţie, altele atât de crude încât mintea cu greu poate accepta că omul este capabil de atrocităţi inimaginabile. Cine nu ştie că spartanii au fost subiectul unor legende şi istorii, care au elogiat curajul şi puterea acestor semi-zei!?

Totuşi, istoria Spartei înseamnă mai mult decât poveştile despre curaj sau despre cruzimea unor luptători fără egal. Isprăvile spartanilor de la Termopile din vara anului 480 î.Hr sunt deja legendare. În ce alt timp sau loc a fost posibil ca 300 de luptători să ţine piept miilor de invadatori persanii lui Xerxes? Când au fost anunțați spartanii că atunci când arcaşii lui Xerxes lansează săgeţi se întunecă cerul, aceşti au răspuns fără ezitare: „Bine, atunci vom lupta pe întuneric!” .

Dar nu numai curajul şi puterea spartanilor au fost unice în lumea largă şi de-a lungul timpului, ci şi un fel de mâncare a cărui reţetă nu se cunoaşte în întregime şi nu mai poate fi reprodusă. Este vorba despre supa neagră sau zamos, un fel de tocană picantă în care sângele de porc era ingredientul principal, alături de picioarele de porc, sare și oțet.

În cazul spartanilor, de la masa de prânz nu lipsea ciorba neagră, carnea de porc fiartă, plăcintele şi pâinea de ovăz. Zeama neagră sau zamos-ul spartanilor nu a putut fi digerată de nimeni altcineva. Există informaţii potrivit cărora toți cei care au încercat să o reproducă fie nu au putut înghiții nici măcar o lingură de zeamă neagră,  fie s-a dovedit a fi un foarte bun purgativ.

De altfel Plutarh susţine că bucătarul care a preparat zeama  neagră a spartanilor i-a avertizat pe atenieni că nu pot consuma o astfel de mâncare decât dacă fac gimnastică lacedemoniană si baie în Eurotas. Pentru greci, gimnastica era o activitate obligatorie, în fiecare oraş exista un gymnasiu, adică locul în care te antrenai nud, dar gimnastica lacedomoniană era cu totul specială şi, dacă îl ascultăm pe Plutarh, asigura digestia unui aliment greu de acceptat şi atunci şi acum.

 

Autor text: Maria Stroescu, conservator Muzeul Golești

Foto 1: reconstituire a supei negre

Foto 2: memorialul eroilor spartani de la Termopile, statuia lui Leonidas