„Arta la feminin” este expoziția cu care Muzeul Golești întâmpină primăvara anului 2023 și care aduce pe simeze frumusețea feminină, așa cum este redată de artiști cunoscuți ai penelului românesc modern.

Grația, delicatețea, eleganța privirii interioare și a atitudinilor exterioare sunt redate de printr-o cromatică blândă, prin lumini și umbre care accentuează misterul eternului feminin.

Lucrările din această expoziție fac parte din colecțiile Muzeului Golești și ale Muzeului Municipal Câmpulung, fiind semnate de nume importante ale artei plastice: Maria Pillat Brateș, Nicolae Grant, Margareta Gănescu, Ecaterina Cristescu-Delighioz, Elena Petraglu, Gheorghe Teodorescu Romanați, Ilie Burghele, Lazăr Ghelman și Vera Veslovschi Nițescu.

Expoziția va sta pe simeze în lunile martie și aprilie 2023, de luni până duminică, între orele 8.00-16.00.

ECATERINA DELIGHIOZ-CRISTESCU (1901-1973)

S-a născut la Tulcea. În 1919 și 1925 a efectuat solide studii academice la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, sub îndrumarea câtorva dintre marii profesori universitari ai învăţământului artistic românesc interbelic: Ipolit Strâmbu, G. D. Mirea, Cecilia Cuţescu-Storck, Dimitrie Serafim. S-a manifestat expoziţional deosebit de activ în cadrul Saloanelor oficiale de la Bucureşti (1933-1946), fiind considerată de specialişti ca o reprezentantă de seamă a mişcării artistice feminine din România interbelică. Criticii de artă au afirmat că activitatea ei ilustrează o operă diversă, populată de peisaje, naturi statice, însă şi reprezentări ale motivului antropomorf, cu preponderenţă ale celui feminin.

ELENA PETRAGLU NICULESCU (1903 – 1975?)

Pictoriță româncă, născută la București, a cărei creație se înscrie în linia realismului de inspirație folclorică. A urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase din București, la clasa profesorilor Camil Ressu, Jean Steriadi și Cecilia Cuțescu-Storck.

A debutat în 1929, iar de-a lungul carierei a organizat paisprezece expoziții personale de-a lungul vieții. A realizat, de asemenea, și ilustrație de carte.

GHEORGHE THEODORESCU-ROMANAȚI (1891-1980)

A absolvita Academia de Arte Frumoase, unde a avut ca dascăli pe G.D.Mirea, Fr. Storck și pe Costin Petrescu, tânărul pictor din orașul Caracal a obținut, prin concurs, o catedră de caligrafie și desen în învățământul secundar din București, pe care o păstrează până la pensionare. Temele picturii sale sunt variate, realizate în tonuri vii și cu un colorit ce atrage curiozitatea și interesul iubitorului de artă autentică. Pictorul Gheorghe Teodorescu-Romanați, la propunerea istoricului și cărturarului Nicolae Iorga a străbătut, pe propria sa cheltuială, provinciile românești, unde, prin intermediul penelului, a reconstituit vechi case, biserici, mănăstiri și chipuri de oameni de altădată.

ILIE BURGHELE (1870-1937)

S-a născut la 8 iulie 1870 la Iași. După ce a absolvit cu succes Școala de Belle Arte din capitala Moldovei a urmat cursurile Academiei Julian din Paris. A fost profesor de desen, caligrafie și gimnastică la o serie de școli și licee din Iași și Tecuci dar și membru de onoare al Societății de Sport și Muzică din Iași. Ilie Burghele a fost mai ales un pictor de un veritabil talent, principalele teme abordate de artist au fost portretul și peisajul. A fost considerat de către criticii de artă ca un desăvârșit colorist.

LAZĂR GHELMAN (1887- 1976)

Pictor român de origine evreiască, născut la Galați. A studiat în Germania și Franța. În 1923 se stabilește în România și expune constant la Salonul Oficial până în 1946. În 1963, 1967 și 1975 deschide expoziții personale la București. Realizează portretele unor personalități ale culturii și științei românești, printre care se numără actorii George Storin și Alexandru Giugaru, profesorii Constantin I. Parhon, Petre Constantinescu-Iași, păstrând concepția clasică de creație a portretului. Tehnica definitorie pentru stilul său și cel mai des folosită este cea a pastelului.

MARIA PILLAT-BRATEȘ (1892-1975)

A studiat pitura și desenul cu maeștrii Costin Petrescu și Jean Steriadi. În anul 1915 s-a căsătorit cu poetul Ion Pillat. La îndemnul lui Jean Steriade, a debutat în 1914 la Salonul Tinerimii Artistice, sub pseudonimul I. Brateş. A participat la expoziţii colective şi individuale, în ţară şi în străinătate, fiind deosebit de apreciată de criticii vremii.

Victimă a persecuției comuniste, fiind arestată și apoi obligată la domiciliu forțat, între 1949-1954, pictoriței Maria Pillat-Brateș nu i-au fost admise lucrările în nici o expoziție. De abia în 2006, după o absența de 58 de ani de pe simeze, retrospectiva găzduită de Galeria Dialog, la sediul Primăriei sectorului 2, a readus în fața publicului lucrările artistei.

NICOLAE GRANT (1868-1950)

Nicolae Grant s-a născut la 21 aprilie/9 mai 1868, în conacul Belvedere din Bucureşti care a aparţinut străbunicului său din partea maternă, marele logofăt Constantin (Dinicu) Golescu (1777-1830. Și-a făcut studiile în Franța, unde Nicolae Grant a plecat, în vara anului 1885, mentorul său fiind  maestrul Jean-Léon Gérome (1824-1904).

La vârsta de 18 ani, Nicolae Grant a expus pentru prima oară la Salonul Artiştilor Francezi din Paris. În anul 1893 a expus câteva pânze la Ateneul Român. Operele realizate în cei aproximativ 20 de ani petrecuți în Franța îl vor include pe Nicolae Grant în „rândul celor mai importanți pictori călători pe care i-a cunoscut istoria artelor românești”.

A pictat numeroase peisaje, flori, naturi moarte, interioare orientale, interioare boierești, dar a făcut și pictură de compoziţie, sau picturi murale de dimensiuni mari. În lunga sa carieră artistică, care se întinde pe o perioadă de peste 50 de ani, a pictat peste 1000 de tablouri (desene, acuarele, guașe, tempera și uleiuri).

STELA GĂNESCU

Artista s-a născut la Ciucul Mare în județul Brașov, în anul 1914. A studiat pictura și ceramica la Academia de arte frumoase din București. Inițial a lucrat ca profesoară în învățământul gimnazial. După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, cariera Stelei Gănescu a cunosc o dezvoltare spectaculoasă, artista participând la multe expoziții internaționale. Lucrările ei pot fi găsite în colecții ale muzeelor din Sibiu, București, Galați, Mexic, dar și în patrimoniul Muzeului Golești.

VERA VESLOVSCHI-NIȚESCU (1901–1974)

Pictorița româncă, Vera Veslovski, s-a născut la Câmpulung-Moldovenesc, a studiat la Brno în perioada 1915-1916, după care la Academia de Arte Frumoase București, apoi la Paris. Revenită în țară și-a continuat activitatea la Craiova (1926-1929), apoi la București (1929-1974). Pictura sa a însemnat un zvâcnet de lumină, răsfrântă când asupra Bucovinei natale, când asupra prospeţimii vârstei omeneşti, într-o desăvârşită armonie a nuanţelor.