![\"\"](\"https:\/\/muzeulgolesti.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/03\/expo-femei-2023-v1.png\")
<\/p>\n<\/p>\n
\u201eArta la feminin\u201d este expozi\u021bia cu care Muzeul Gole\u0219ti \u00eent\u00e2mpin\u0103 prim\u0103vara anului 2023 \u0219i care aduce pe simeze frumuse\u021bea feminin\u0103, a\u0219a cum este redat\u0103 de arti\u0219ti cunoscu\u021bi ai penelului rom\u00e2nesc modern.<\/p>\n
Gra\u021bia, delicate\u021bea, elegan\u021ba privirii interioare \u0219i a atitudinilor exterioare sunt redate de printr-o cromatic\u0103 bl\u00e2nd\u0103, prin lumini \u0219i umbre care accentueaz\u0103 misterul eternului feminin.<\/p>\n
Lucr\u0103rile din aceast\u0103 expozi\u021bie fac parte din colec\u021biile Muzeului Gole\u0219ti \u0219i ale Muzeului Municipal C\u00e2mpulung, fiind semnate de nume importante ale artei plastice: Maria Pillat Brate\u0219, Nicolae Grant, Margareta G\u0103nescu, Ecaterina Cristescu-Delighioz, Elena Petraglu, Gheorghe Teodorescu Romana\u021bi, Ilie Burghele, Laz\u0103r Ghelman \u0219i Vera Veslovschi Ni\u021bescu.<\/p>\n
Expozi\u021bia va sta pe simeze \u00een lunile martie \u0219i aprilie 2023, de luni p\u00e2n\u0103 duminic\u0103, \u00eentre orele 8.00-16.00.<\/p>\n
ECATERINA DELIGHIOZ-CRISTESCU (1901-1973)<\/strong><\/p>\n S-a n\u0103scut la Tulcea. \u00cen 1919 \u0219i 1925 a efectuat solide studii academice la Academia de Arte Frumoase din Bucure\u015fti, sub \u00eendrumarea c\u00e2torva dintre marii profesori universitari ai \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului artistic rom\u00e2nesc interbelic: Ipolit Str\u00e2mbu, G. D. Mirea, Cecilia Cu\u0163escu-Storck, Dimitrie Serafim. S-a manifestat expozi\u0163ional deosebit de activ \u00een cadrul Saloanelor oficiale de la Bucure\u015fti (1933-1946), fiind considerat\u0103 de speciali\u015fti ca o reprezentant\u0103 de seam\u0103 a mi\u015fc\u0103rii artistice feminine din Rom\u00e2nia interbelic\u0103. Criticii de art\u0103 au afirmat c\u0103 activitatea ei ilustreaz\u0103 o oper\u0103 divers\u0103, populat\u0103 de peisaje, naturi statice, \u00eens\u0103 \u015fi reprezent\u0103ri ale motivului antropomorf, cu preponderen\u0163\u0103 ale celui feminin.<\/p>\n ELENA PETRAGLU NICULESCU (1903 – 1975?)<\/strong><\/p>\n Pictori\u021b\u0103 rom\u00e2nc\u0103, n\u0103scut\u0103 la Bucure\u0219ti, a c\u0103rei crea\u021bie se \u00eenscrie \u00een linia realismului de inspira\u021bie folcloric\u0103. A urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase din Bucure\u0219ti, la clasa profesorilor Camil Ressu, Jean Steriadi \u0219i Cecilia Cu\u021bescu-Storck.<\/p>\n A debutat \u00een 1929, iar de-a lungul carierei a organizat paisprezece expozi\u021bii personale de-a lungul vie\u021bii. A realizat, de asemenea, \u0219i ilustra\u021bie de carte.<\/p>\n GHEORGHE THEODORESCU-ROMANA\u021aI (1891-1980)<\/strong><\/p>\n A absolvita Academia de Arte Frumoase, unde a avut ca dasc\u0103li pe G.D.Mirea, Fr. Storck \u0219i pe Costin Petrescu, t\u00e2n\u0103rul pictor din ora\u0219ul Caracal a ob\u021binut, prin concurs, o catedr\u0103 de caligrafie \u0219i desen \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul secundar din Bucure\u0219ti, pe care o p\u0103streaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la pensionare. Temele picturii sale sunt variate, realizate \u00een tonuri vii \u0219i cu un colorit ce atrage curiozitatea \u0219i interesul iubitorului de art\u0103 autentic\u0103. Pictorul Gheorghe Teodorescu-Romana\u021bi, la propunerea istoricului \u0219i c\u0103rturarului Nicolae Iorga a str\u0103b\u0103tut, pe propria sa cheltuial\u0103, provinciile rom\u00e2ne\u0219ti, unde, prin intermediul penelului, a reconstituit vechi case, biserici, m\u0103n\u0103stiri \u0219i chipuri de oameni de alt\u0103dat\u0103.<\/p>\n ILIE BURGHELE (1870-1937)<\/strong><\/p>\n S-a n\u0103scut la 8 iulie 1870 la Ia\u0219i. Dup\u0103 ce a absolvit cu succes \u0218coala de Belle Arte din capitala Moldovei a urmat cursurile Academiei Julian din Paris. A fost profesor de desen, caligrafie \u0219i gimnastic\u0103 la o serie de \u0219coli \u0219i licee din Ia\u0219i \u0219i Tecuci dar \u0219i membru de onoare al Societ\u0103\u021bii de Sport \u0219i Muzic\u0103 din Ia\u0219i. Ilie Burghele a fost mai ales un pictor de un veritabil talent, principalele teme abordate de artist au fost portretul \u0219i peisajul. A fost considerat de c\u0103tre criticii de art\u0103 ca un des\u0103v\u00e2r\u0219it colorist.<\/p>\n LAZ\u0102R GHELMAN (1887- 1976)<\/strong><\/p>\n Pictor rom\u00e2n de origine evreiasc\u0103, n\u0103scut la Gala\u021bi. A studiat \u00een Germania \u0219i Fran\u021ba. \u00cen 1923 se stabile\u0219te \u00een Rom\u00e2nia \u0219i expune constant la Salonul Oficial p\u00e2n\u0103 \u00een 1946. \u00cen 1963, 1967 \u0219i 1975 deschide expozi\u021bii personale la Bucure\u0219ti. Realizeaz\u0103 portretele unor personalit\u0103\u021bi ale culturii \u0219i \u0219tiin\u021bei rom\u00e2ne\u0219ti, printre care se num\u0103r\u0103 actorii George Storin \u0219i Alexandru Giugaru, profesorii Constantin I. Parhon, Petre Constantinescu-Ia\u0219i, p\u0103str\u00e2nd concep\u021bia clasic\u0103 de crea\u021bie a portretului. Tehnica definitorie pentru stilul s\u0103u \u0219i cel mai des folosit\u0103 este cea a pastelului.<\/p>\n MARIA PILLAT-BRATE\u0218 (1892-1975)<\/strong><\/p>\n A studiat pitura \u0219i desenul cu mae\u0219trii Costin Petrescu \u0219i Jean Steriadi. \u00cen anul 1915 s-a c\u0103s\u0103torit cu poetul Ion Pillat. La \u00eendemnul lui Jean Steriade, a debutat \u00een 1914 la Salonul Tinerimii Artistice, sub pseudonimul I. Brate\u015f. A participat la expozi\u0163ii colective \u015fi individuale, \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate, fiind deosebit de apreciat\u0103 de criticii vremii.<\/p>\n Victim\u0103 a persecu\u021biei comuniste, fiind arestat\u0103 \u0219i apoi obligat\u0103 la domiciliu for\u021bat, \u00eentre 1949-1954, pictori\u021bei Maria Pillat-Brate\u0219 nu i-au fost admise lucr\u0103rile \u00een nici o expozi\u021bie. De abia \u00een 2006, dup\u0103 o absen\u021ba de 58 de ani de pe simeze, retrospectiva g\u0103zduit\u0103 de Galeria Dialog, la sediul Prim\u0103riei sectorului 2, a readus \u00een fa\u021ba publicului lucr\u0103rile artistei.<\/p>\n NICOLAE GRANT (1868-1950)<\/strong><\/p>\n Nicolae Grant s-a n\u0103scut la 21 aprilie\/9 mai 1868, \u00een conacul Belvedere din Bucure\u015fti care a apar\u0163inut str\u0103bunicului s\u0103u din partea matern\u0103, marele logof\u0103t Constantin (Dinicu) Golescu (1777-1830. \u0218i-a f\u0103cut studiile \u00een Fran\u021ba, unde Nicolae Grant a plecat, \u00een vara anului 1885, mentorul s\u0103u fiind\u00a0 maestrul Jean-L\u00e9on G\u00e9rome (1824-1904).<\/p>\n La v\u00e2rsta de 18 ani, Nicolae Grant a expus pentru prima oar\u0103 la Salonul Arti\u015ftilor Francezi din Paris. \u00cen anul 1893 a expus c\u00e2teva p\u00e2nze la Ateneul Rom\u00e2n. Operele realizate \u00een cei aproximativ 20 de ani petrecu\u021bi \u00een Fran\u021ba \u00eel vor include pe Nicolae Grant \u00een \u201er\u00e2ndul celor mai importan\u021bi pictori c\u0103l\u0103tori pe care i-a cunoscut istoria artelor rom\u00e2ne\u0219ti\u201d.<\/p>\n A pictat numeroase peisaje, flori, naturi moarte, interioare orientale, interioare boiere\u0219ti, dar a f\u0103cut \u0219i pictur\u0103 de compozi\u0163ie, sau picturi murale de dimensiuni mari. \u00cen lunga sa carier\u0103 artistic\u0103, care se \u00eentinde pe o perioad\u0103 de peste 50 de ani, a pictat peste 1000 de tablouri (desene, acuarele, gua\u0219e, tempera \u0219i uleiuri).<\/p>\n STELA G\u0102NESCU <\/strong><\/p>\n Artista s-a n\u0103scut la Ciucul Mare \u00een jude\u021bul Bra\u0219ov, \u00een anul 1914. A studiat pictura \u0219i ceramica la Academia de arte frumoase din Bucure\u0219ti. Ini\u021bial a lucrat ca profesoar\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul gimnazial. Dup\u0103 sf\u00e2r\u0219itul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, cariera Stelei G\u0103nescu a cunosc o dezvoltare spectaculoas\u0103, artista particip\u00e2nd la multe expozi\u021bii interna\u021bionale. Lucr\u0103rile ei pot fi g\u0103site \u00een colec\u021bii ale muzeelor din Sibiu, Bucure\u0219ti, Gala\u021bi, Mexic, dar \u0219i \u00een patrimoniul Muzeului Gole\u0219ti.<\/p>\n VERA VESLOVSCHI-NI\u021aESCU (1901\u20131974)<\/strong><\/p>\n Pictori\u021ba rom\u00e2nc\u0103, Vera Veslovski, s-a n\u0103scut la C\u00e2mpulung-Moldovenesc, a studiat la Brno \u00een perioada 1915-1916, dup\u0103 care la Academia de Arte Frumoase Bucure\u0219ti, apoi la Paris. Revenit\u0103 \u00een \u021bar\u0103 \u0219i-a continuat activitatea la Craiova (1926-1929), apoi la Bucure\u0219ti (1929-1974). Pictura sa a \u00eensemnat un zv\u00e2cnet de lumin\u0103, r\u0103sfr\u00e2nt\u0103 c\u00e2nd asupra Bucovinei natale, c\u00e2nd asupra prospe\u0163imii v\u00e2rstei omene\u015fti, \u00eentr-o des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 armonie a nuan\u0163elor.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u201eArta la feminin\u201d este expozi\u021bia cu care Muzeul Gole\u0219ti \u00eent\u00e2mpin\u0103 prim\u0103vara anului 2023 \u0219i care aduce pe simeze frumuse\u021bea feminin\u0103, a\u0219a cum este redat\u0103 de arti\u0219ti cunoscu\u021bi ai penelului rom\u00e2nesc […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":5305,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-5303","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente"],"yoast_head":"\n