![\"\"](\"https:\/\/muzeulgolesti.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/Afis-expo-sate-model.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea lunii septembrie 2023, Muzeul Gole\u0219ti v\u0103 invit\u0103 s\u0103 descoperi\u021bi pove\u0219tile satelor-model din spa\u021biul rural rom\u00e2nesc. Expozi\u021bia realizat\u0103 de Ordinul Arhiec\u021bilor din Rom\u00e2nia, filialele din Arge\u0219 \u0219i Oltenia rezprezint\u0103 rezultatul unor cercet\u0103ri de teren \u0219i de arhiv\u0103, transpuse \u00een imagini \u0219i relevee care nareaz\u0103 viziual dou\u0103 din cele mai interesante experimente sociologice, n\u0103scute din dou\u0103 dezastre provocate de foc \u0219i ap\u0103 \u00een spa\u021biul rural rom\u00e2nesc.<\/p>\n
*<\/p>\n
SATELE MODEL ALE SPA\u021aIULUI RURAL ROM\u00c2NESC<\/strong><\/p>\n Perioada interbelic\u0103, dincolo de marile ei probleme politice, cunoa\u0219te un important progres economic, dublat de efortul de a introduce accelerat elemente de civiliza\u021bie modern\u0103 \u00een spa\u021biul rural rom\u00e2nesc. Ambi\u021bia factorilor politici decizionali, dar \u0219i cea a oamenilor de cultur\u0103 din epoc\u0103 era de a ob\u021bine modernizarea culturii materiale din spa\u021biul rural, f\u0103r\u0103 alterarea spiritualit\u0103\u021bii tradi\u021bionale.<\/p>\n Pe l\u00e2ng\u0103 marele proiect al lui Dimitrie Gusti, de la Bucure\u0219ti, \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc se \u00eenmul\u021besc ini\u021biativele de a crea sate model: unele din dorin\u021ba de a ridica nivelul de via\u021b\u0103 \u0219i de instruc\u021bie, altele ca urmare a unor evenimente nefericite sau a unui dezastru natural.<\/p>\n La V\u00e2njule\u021b, \u00een Mehedin\u021bi, pedagogul \u0219i omul politic Teodor Costescu (30 martie 1864, Rovinari -Gorj – \u00a025 martie 1939, Bucure\u015fti) a construit un astfel de sat model. \u00cen 1913, cu banii din dota so\u0163iei, a cump\u0103rat mo\u015fia V\u00e2njule\u0163. \u00cen timp scurt, a descoperit c\u0103 \u00eentreaga regiune era ml\u0103\u0219tinoas\u0103, iar locuitorii de aici se confruntau cu teribila maladie a paludismului. Datorit\u0103 lui Teodor Costescu, din aceast\u0103 mla\u0219tin\u0103 a izvor\u00e2t o a\u0219ezare cu case noi, str\u0103zi bine trasate, iluminat electric, un parc frumos, un centru civic, o baie comunal\u0103 \u0219i nu mai pu\u021bin de \u0219ase \u0219coli moderne. Cu resursele sale financiare \u0219i cu o viziune neobosit\u0103, a \u00eenceput s\u0103 dreneze mla\u0219tinile, construind un canal cu o l\u0103\u021bime de 8 metri, care era legat de un alt canal, cu o l\u0103\u021bime de 12 metri \u0219i o lungime de 12 kilometri. Acest sistem colecta apele provenite din ploi \u0219i topirea z\u0103pezilor, transform\u00e2nd astfel locul \u00eentr-o zon\u0103 mai uscat\u0103 \u0219i sigur\u0103. Drumurile din sat \u0219i cele care legau localitatea de satele \u00eenvecinate au fost ridicate \u0219i pietruite, au fost construite poduri \u0219i pode\u021be, facilit\u00e2nd astfel accesul \u0219i conectivitatea \u00eentregii comunit\u0103\u021bi. Dar Teodor Costescu nu s-a oprit aici. A luptat pentru ca locuitorii din V\u00e2njule\u021b s\u0103 ob\u021bin\u0103 terenuri agricole \u0219i loturi pentru case. \u00cen plus, a pus bazele unei fanfare formate din 30 de \u021b\u0103rani, aduc\u00e2nd astfel \u0219i arta muzical\u0103 \u00een comunitatea sa. Probabil cel mai semnificativ contribu\u021bie a sa a fost \u00een domeniul educa\u021biei. \u00cen locul unei \u0219coli modeste unde, \u00een 1934, preda un preot pentru doar 17 elevi, Teodor Costescu a construit nu mai pu\u021bin de \u0219ase \u0219coli mari \u0219i moderne, dotate cu sobe de teracot\u0103, \u00een care preda un num\u0103r impresionant de 33 de profesori \u0219i mae\u0219tri, iar \u00een s\u0103lile de clas\u0103 \u00eenv\u0103\u021bau nici mai mult, nici mai pu\u021bin de 664 elevi. Aceast\u0103 schimbare a transformat educa\u021bia \u00eentr-un pilon central al comunit\u0103\u021bii locale. Cu doar c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de a deceda, Teodor Costescu a f\u0103cut un ultim dar pentru comunitatea sa: a construit un spital destinat na\u0219terilor \u0219i \u00eengrijirii copiilor. Satul model V\u00e2njule\u021b a fost onorat de vizita Regelui Carol al II-lea \u00een 1934. Cu acest prilej, suveranul a semnat un decret special prin care i-a conferit lui Teodor Costescu Medalia „Pentru Merit”, o distinc\u021bie foarte rar\u0103. A fost a doua medalie regal\u0103 primit\u0103 de acest erou local, prima fiindu-i acordat\u0103 de Carol I \u00een 1890, care prin dedicare \u0219i viziune, a modelat destinul acestui loc \u0219i a devenit un exemplu de lider comunitar pentru genera\u021biile viitoare.<\/p>\n <\/p>\n La Tigveni-Arge\u0219, \u00eentre 1938-1940, Gabriel Marinescu, fiul \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului Marin Marinescu, modernizeaz\u0103 centrul satului, dot\u00e2ndu-l cu lumin\u0103 electric\u0103 de la uzina electric\u0103 cu dou\u0103 motoare diesel. Construie\u015fte o moar\u0103 \u015fi un turn de ap\u0103, apar pompe de ap\u0103 pe trotuarele prev\u0103zute cu \u015fan\u0163uri \u015fi pode\u0163e pentru canalizare, garduri pe soclu de ciment, o baie comunal\u0103 \u015fi dou\u0103sprezece case tip, ceea ce transform\u0103 localitatea \u00eentr-un sat model.<\/p>\n La Topoloveni-Arge\u0219, Ion Mihalache inaugura \u00een 1938, o serie de obiective edilitare, rezultat al mi\u0219c\u0103rii cooperatiste a c\u0103rui ini\u021biativ\u0103 o avusese: construc\u021bia T\u00e2rgului C\u00e2rcinov cu hotel \u0219i restaurant, hal\u0103 de carne \u0219i pe\u0219te, ghe\u021b\u0103rii, pr\u0103v\u0103lii, muzeu \u0219i expozi\u021bia satului, pavaj, canalizare \u0219i alimentare cu ap\u0103; dispensar, baie popular\u0103, lumin\u0103 electric\u0103, parc, teren de sport; \u0219coala de fete, cu dependin\u021be; renovarea s\u0103lii de spectacole a Federalei \u0219i complectarea pivni\u021belor cu cisterne \u0219i instala\u021bii; m\u0103rirea s\u0103lii de vinificare; distileria \u0219i sala de marcarea butoaielor; fanfara. Serb\u0103rile cooperatiste se \u00eencheiau cu mas\u0103 pe stadion \u0219i dans \u00een parc.<\/p>\n La Dio\u0219ti-Dolj, un sat bogat din fostul jude\u021b Romana\u021bi, \u00een ziua de 1 aprilie 1938, dup\u0103-amiaza c\u00e2nd \u00een sat r\u0103m\u0103seser\u0103 numai copiii \u0219i b\u0103tr\u00e2nii, adul\u021bii fiind pleca\u021bi la c\u00e2mp, un copil a f\u0103cut focul cu t\u0103ciuni l\u00e2ng\u0103 \u0219ura cu paie. \u00cen condi\u021biile \u00een care era o perioad\u0103 de usc\u0103ciune cauzat\u0103 de v\u00e2ntul austru, \u00een mai pu\u021bin de jum\u0103tate de or\u0103, focul a cuprins zeci de gospod\u0103rii \u0219i anexe. Au fost distruse complet 28 de case \u0219i diverse anexe din 115 gospod\u0103rii. La cinci zile de la incendiu, regele Carol al II-lea a vizitat localitatea, promi\u021b\u00e2nd ajutor pentru refacerea caselor. Dimitrie Gusti, conduc\u0103torul \u0219colii sociologice de la Bucure\u0219ti, a propus reconstruc\u021bia sistematic\u0103 \u0219i transformarea \u00een sat-model. Ideea satului model fusese lansat\u0103 \u00een secolul al XIX-lea de Bogdan Petriceicu Ha\u0219deu \u0219i dezvoltat\u0103 de sociologii de la Bucure\u0219ti. Proiectul a fost pus sub direc\u021bia lui Gheorghe Foc\u0219a care a locuit acolo \u00eentre 1938-1939. Pe l\u00e2ng\u0103 ridicarea caselor dup\u0103 planuri-tip, au fost realizare ample lucr\u0103ri de la sistematizarea drumurilor vechi la trasarea altora noi, canalizare, electrificare prin construc\u021bia unei uzine proprii. O parte modern\u0103 a fost construit\u0103 la nord de vatra satului, leg\u0103tura dintre cele dou\u0103 zone fiind f\u0103cut\u0103 prin construc\u021bia unui centru civic care cuprindea institu\u021biile publice: prim\u0103ria, \u0219coala, biserica, jandarmeria, c\u0103minul cultural, po\u0219ta, dispensarul. Pe baza studiilor efectuate s-au stabilit 3 tipuri de gospod\u0103rii. \u00cen general o gospod\u0103rie avea \u00eentre 3000 \u0219i 3300 m2<\/sup> \u0219i cuprindea: casa, grajdul, anexe pentru ma\u0219ini \u0219i unelte agricole, magazie, gradina cu flori, cea cu legume \u0219i livada. Lucr\u0103rile de la Dio\u0219ti s-au \u00eencheiat \u00een 1940, cu costuri mari, dar cu satisfac\u021bia de a propune lumii rurale rom\u00e2ne\u0219ti un ideal de dezvoltare.<\/p>\n \u00cen 1941, o ploaie toren\u021bial\u0103 care a durat trei zile a dus la crearea unui lac de acumulare din lemnele unei exploat\u0103ri forestiere \u0219i care pluteau pe apa r\u00e2ului Arge\u0219. Apele acumulate \u0219i rev\u0103rsate \u00een aval au distrus o parte a satului C\u0103p\u0103\u021b\u00e2neni, podurile, calea ferat\u0103 \u0219i \u0219oselele fiind, la r\u00e2ndul lor, grav afectate. La ordinul vicepre\u0219edintelui Consiliului de Mini\u0219tri, Mihai Antonescu, \u0219i sub conducerea efectiv\u0103 a lui Constantin C. Popescu s-a trecut imediat la refacerea zonelor afectate de inunda\u021bie. Lucr\u00e2nd de diminea\u021ba p\u00e2n\u0103 seara, plutonul de pionieri din Craiova a restabilit circula\u021bia \u00eentre Oe\u0219ti \u0219i Corbeni, construind poteci \u0219i pun\u021bi noi. S-a trecut apoi la refacerea c\u0103ii ferate \u0219i a \u0219oselelor afectate. Pentru refacerea caselor s-au folosit de experien\u021bele anterioare ale construc\u021biei satelor-model. Proiectul a prev\u0103zut 3 tipuri de case, dimensionate \u00een func\u021bie de m\u0103rimea familiilor, iar \u00een centrul civic se prevedea construc\u021bia mai multor unit\u0103\u021bi publice, grupate tematic: un grup administrativ cuprinz\u00e2nd prim\u0103ria, administra\u021bia fiscal\u0103, jandarmeria, cooperativa, banca popular\u0103, \u0219i un grup medical care era compus din b\u0103i populare, o cantin\u0103 \u0219colar\u0103, o gr\u0103dini\u021b\u0103, o farmacie, cabinet dentar \u0219i spital. Un c\u0103min cultural prev\u0103zut cu o sal\u0103 de spectacol\/\u0219edin\u021b\u0103, \u00een care urmau s\u0103 func\u021bioneze un muzeu local \u0219i o libr\u0103rie completa lista institu\u021biilor publice. Dezvoltare turistic\u0103 era luat\u0103 \u00een calcul, prin \u00eenfiin\u021barea unui han, iar cea economic\u0103 era stimulat\u0103 prin ridicarea de pr\u0103v\u0103lii, brut\u0103rie, b\u0103c\u0103nie, m\u0103cel\u0103rie, ateliere me\u0219te\u0219ug\u0103re\u0219ti (rot\u0103rie, fier\u0103rie, t\u00e2mpl\u0103rie) \u0219i o fabric\u0103 de br\u00e2nzeturi. De asemenea, un stadion \u0219i un \u0219trand erau prev\u0103zute \u00een proiect. Biserica \u0219i postul de pompieri cl\u0103dite \u00een v\u00e2rful satului urmau s\u0103 \u00eentregeasc\u0103 imaginea satului-model din nordul Arge\u0219ului. Planurile prevedeau introducerea apei potabile, a canaliz\u0103rii \u0219i a curentului electric, precum \u0219i construc\u021bia uni viaduct peste r\u00e2ul Arge\u0219 care s\u0103 fac\u0103 leg\u0103tura cu satul vechi. Loturile de p\u0103m\u00e2nt pentru construc\u021bia gospod\u0103riilor erau dimensionate la cca 2000 m2<\/sup>. Atribuirea definitiv\u0103 a locuin\u021belor se f\u0103cea dup\u0103 trei ani, dac\u0103 se respectau anumite condi\u021bii: aducerea \u0219i cre\u0219terea de animale domestice de ras\u0103, mobilarea caselor \u00een stil rustic dup\u0103 modelele stabilite de administra\u021bie, cultivarea terenurilor cu legume \u0219i pomi selec\u021biona\u021bi.<\/p>\n \u0218antierul \u0219i-a \u00eenceput activitatea la 20 mai 1942, iar p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul lunii octombrie 1942 se ridicaser\u0103 16 din cele 37 de cl\u0103diri proiectate \u0219i se plantaser\u0103 6000 de pomi. Lucr\u0103rile au fost reluate \u00een for\u021b\u0103 \u00een martie 1943, iar la 17octombrie \u00een acela\u0219i an a avut loc inaugurarea oficial\u0103. \u00cen anul 1944 s-a continuat munca la cl\u0103dirile neterminate, dar cum situa\u021bia de pe front era din ce \u00een ce mai grav\u0103, iar finan\u021barea mai greu de ob\u021binut, una din preocup\u0103rile lui Constantin C. Popescu a fost s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o formul\u0103 juridic\u0103 prin care s\u0103 pun\u0103 la ad\u0103post aceast\u0103 localitate \u0219i s\u0103-i asigure dezvoltarea viitoare, astfel \u00eenc\u00e2t a f\u0103cut demersuri de a trece construc\u021biile \u00een proprietatea prefecturii. \u00cen Corbeni, mai d\u0103inuie \u015fi ast\u0103zi c\u00e2teva din cl\u0103dirile ridicate \u00een anii \u201840. Casele au fost cump\u0103rate de fo\u015ftii chiria\u015fi, medici, profesori, func\u0163ionari. Unii au \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 demersuri pentru a scrie \u015fi a populariza fascinanta istorie a satului, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 transforme zona \u00eentr-o rezerva\u0163ie de arhitectur\u0103 rural\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n Satele model ale perioadei interbelice atest\u0103 efortul de a crea \u0219i de a pune \u00een practic\u0103 o viziune rom\u00e2neasc\u0103 a sintezei \u00eentre elementele culturii tradi\u021bionale \u0219i cele ale modernit\u0103\u021bii tehnico-economice.<\/p>\n <\/p>\n Curator: arhitect Alexandru R\u0103u\u021b\u0103<\/p>\n Organizator: dr. Gerard C\u0103lin, Director interimar thenic-administrativ<\/p>\n Autor text: cs III Camelia C\u0103lin<\/p>\n <\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/muzeulgolesti.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/WhatsApp-Image-2023-09-01-at-11.38.54.jpeg\")
<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/muzeulgolesti.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/WhatsApp-Image-2023-09-01-at-11.38.56.jpeg\")
<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/muzeulgolesti.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/WhatsApp-Image-2023-09-01-at-11.38.55-1.jpeg\")
<\/p>\n