Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești în parteneriat cu Muzeul Județean „Teohari Antonescu” Giurgiu și Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova  vă invită să vizitați/admirați  expoziția „Interferențe culturale româno-bulgare la Dunărea de Jos”.

Expoziția va fi deschisă marți, 18 august 2026, ora 12.00. în spațiul expozițional „Bolnița Marelui Ban Radu Golescu” și va putea fi admirată în perioada  iulie-octombrie 2026.

Pentru realizarea acestei expoziții s-a folosit un important patrimoniu muzeal, de proveniență românească, dar şi piese aparținând spațiului balcanic, cu tot ceea ce a însemnat: influențe, împrumut sau caracter propriu, creativ.

Piesele muzeistice prezentate în expoziție datează din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea și provin de la bulgarii stabiliți în urmă cu două secole în Câmpia Română.

Această expoziție prezintă o selecție a celor mai frumoase și reprezentative obiecte de patrimoniu (ansambluri vestimentare femeiești de sărbătoare și țesături de interior) din colecțiile celor două instituții muzeale, care au aparținut comunității bulgărești din satul Băbeni-Sârbi, din județul Dâmbovița.

Costumele populare aparținând comunității bulgarilor din Băleni- Sârbi expuse au intrat în patrimoniul muzeului din Giurgiu în urma unor campanii desfășurate de etnografi între anii 1971-1972, fiind achiziționate direct de la proprietari.

Unele dintre cele mai atractive obiecte sunt podoabele purtate în trecut de femeile și fetele din Bulgaria. Aceste obiecte erau purtate pentru a marca rituri de trecere, de protecție împotriva deochiului și a spiritelor rele și, prin clinchetul lor, de a crea un acompaniament muzical în timpul dansului.

Colierele și bijuteriile lucrate din monede au avut o largă răspândire în Bulgaria,  fiind purtate numai la ocazii festive. Prin numărul monedelor și metalul nobil din care erau realizate, salbele aveau rolul de a sublinia statutul social-economic deținut de purtătoare, de înfrumusețare, dar și de tezaurizare.

Femeile din Bulgaria, în special fetele logodite și tinerele mirese purtau podoabe de mari dimensiuni: strălucitoare bijuterii pentru frunte-prochelnik, cununi splendide de mireasă înșirate cu monede, coliere decorate cu email și pietre semiprețioase-gerdan, paftale colosale, brățări grele de tradiție medievală-grivina, mărgele din sticlă colorate și inele-prâsten.

O piesă componentă a costumului tradițional bulgăresc este centura purtată la brâu  încărcată cu multe funcții: utilă, decorativă și simbolică. Proeminentă este funcția sa de bază, de protecția purtătorului împotriva tuturor relelor vizibile și invizibile de pe pământ.

Există cingători înguste și lungi, cu ciucuri din lână colorată sau centuri late și scurte care se închid în față cu o „pafta” (cataramă ornamentală). Paftaua este confecționată din argint sau  din alte aliaje metalice, cele două piese sunt unite, între ele, printr-un cui în formă de cârlig. Puteau fi ovale, rotunde, în formă de scoică și erau decorate cu email, pietre semiprețioase sau realizate în filigran. Paftalele reprezintă etalonul performanțelor tehnice şi artistice ale diferitelor ateliere în care au fost produse. Minunatele podoabe sunt adevărate opere de artă, care, prin calitățile lor estetice, ca tehnici de prelucrare şi ca vechime, au un adevărat impact vizual.

Vizitatorii vor fi uimiți de bogăția de culoare şi somptuozitatea costumelor populare de sărbătoare, precum şi a podoabelor ceremoniale bulgărești.

Expoziția reprezintă o mărturie a relațiilor de conviețuire pașnică și de influență reciprocă româno-bulgară.

Text: Cristina Boțoghină, șef-secție Istorie Pedagogie