Clădită pe un soclu din piatră, pimniţa, de dimensiuni reduse, are planul dreptunghiular, format dintr-o încăpere, cu sală la faţada principală. Are tălpile duble şi bârnele lucrate din lemn de stejar, îmbinate în cheotoare dreaptă. Sala, parţial închisă de un parapet din scânduri prinse în nut şi feder, este susţinută de trei stâlpi ciopliţi artistic, deasupra parapetului sălii, în forme bitronconice unite într-un nod – influenţă a barocului popular – ceea ce conferă eleganţă construcţiei. Intrarea are uşi duble, prinse pe un stâlp central demontabil. Podeaua este din pământ şi podina din scânduri. Observăm, şi aici, lipsa luminatoarelor, pentru păstrarea unei temperaturi constante în încăpere. Acoperişul, în patru ape, are şiţa cu vârful ascuţit, ceea ce creează un joc de linii frânte şi hexagoane. În interior, sunt păstrate butoaiele cu vin şi o parte din instrumentatul folosit la lucratul viei.
