Joi, 8 mai 2025, de la ora 11.00 ne întoarcem în timp, într-o epocă în care Țările Române erau conduse de domni cu nume sonore, anterie, giubele, ișlice ori calpace elegante: perioada fanariotă! Conacul Goleștilor va fi gazda seminarului intitulat „Societatea românească din epoca fanariotă văzută de călători și oficiali străini” susținut de masteranzi și studenți ai specializării Istorie din cadrul Facultății de Teologie, Litere, Istorie și Arte (Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București  – Centrul universitar Pitești), coordonați de prof. univ. dr. Claudiu NEAGOE.

Între 1711 (Moldova) / 1716 (Țara Romanescă) și 1821, țările române au fost guvernate de domni de origine greacă, trimiși de Poarta Otomană, care au adus cu ei o avalanșă de obiceiuri, reforme și, desigur, taxe. Fanarioții, denumire derivată de la cartierul Fanar al Constantinopolului, au adus cu ei obiceiuri care au influențat profund viața cotidiană și instituțiile din Țările Române. Această perioadă a fost caracterizată de o turcizare și grecizare parțială a societății, manifestată prin introducerea unui vocabular orientalizat și a unor obiceiuri noi. Acești domni erau adevărați maeștri în arta guvernării. Pentru a obține tronul, plăteau sume considerabile sultanului, iar odată ajunși la putere, se grăbeau să recupereze investiția prin diverse biruri. Astfel, poporul român a învățat rapid că „peșcheșul” nu e doar un cuvânt exotic, ci și o realitate cotidiană.

În ciuda fiscalității apăsătoare, unii fanarioți au fost adevărați reformatori iluminiști. Constantin Mavrocordat, de exemplu, a abolit șerbia în Țara Românească, în 1748, și a introdus limba română în administrație. Alexandru Ipsilanti a reorganizat Academia Domnească de la Sfântul Sava și a redactat „Pravilniceasca condică”, un cod de legi aplicat până în 1818. Mai târziu, Scarlat Callimachi și Ioan Caragea au elaborat coduri civile moderne pentru Moldova și Țara Românească.

Călătorii străini care au vizitat Țările Române în această perioadă au fost impresionați de peisajele pitorești și de ospitalitatea localnicilor, dar și surprinși de infrastructura precară și administrația coruptă.

Perioada fanariotă a fost un amestec de influențe orientale și occidentale, de opresiune fiscală și reforme iluministe. Deși adesea criticată pentru corupție și fiscalitate excesivă, această epocă a pus bazele modernizării Țărilor Române, pregătindu-le pentru transformările viitoare.

Vă invităm joi, 8 mai 2025, de la ora 11.00 să călătoriți cu noi și cu străinii care ne-au vizitat în secolele XVIII-XIX în fascinanta lume românească a domniilor fanariote.