Ilustrație afiș: desen de Harley Liao, Taiwan.

Cum ar fi să vă petreceți o seară de joi, în conacul familiei Golescu, pe 25 aprilie 2024, de la ora 18.00, în cel mai fabulos univers literar creat în limba română?

Într-un Auto-kosmos infinit și inutil, în care corpii cerești sunt „copii ai nimănui, cu interese meschine și egoiste” pentru că materia și forțele cosmice și-au dat demisia, și în care, pe „o masă fără picioare bazată pe calcule și probabilități”, stă „un vas ce conține esența eternă”, străjuită de „sute de arme vechi, încă pătate de sânge eroic” și în care pereții sunt „sulemeniți” În fiecare dimineață. Un univers în care i-ați întâlni pe Stamate, „un om demn, unsuros și de formă eliptică”, care lansează în Nirvana cocoloașe din miez de pâine și coceni și pe Bufty, „un copil gras și blazat”, amândoi fascinați de „pâlnia de sex femeiesc care satisfăcea atât cerințele dragostei, cât și interesele superioare ale științei”. Dar dacă v-ați întâlni cu Algazy, „un bătrân simpatic cu un grătar înșurubat sub bărbie”, care, mâncând bășica de cauciuc a lui Grummer a simțit cum se trezesc în el „fiorii literaturii viitorului”?

Desen de Antonio Santos, Portugalia.

Un univers literar în care forța primordială este încăpățânată și nu se lasă până nu creează multiplicitate, încâlceală și contradicție, un kosmos fantastic, ciudat, înnebunitor de absurd, generat de o sensibilitate exacerbată, o imaginație prea puțin iertătoare și un umor care îmbină fatalismul balcanic și ironia politicos-decisivă care amintește de spiritul „perfidului Albion”.

Dacă v-am făcut curioși, vă invităm pe 25 aprilie 2024, la o întâlnire cu textele lui Urmuz, pe care o va media academicianul Gheorghe Păun în cadrul unei conferințe ce se va desfășura la Muzeul Golești.

Urmuz este pseudonimul literar al lui Demetru Demetrescu-Buzău (17 martie 1883, Curtea de Argeș – 23 noiembrie 1923, București). Deși visa la o carieră de compozitor, a făcut studii de drept și a funcționat ca judecător în județele Argeș, Tulcea și la Târgoviște. Din 1913, a fosgrefier la Înalta Curte de Casație. A scris în ideea de a parodia cu niște false automatisme academismul prozatorilor din vremea sa. Textele lui i-au atras atenția lui Tudor Arghezi, care îi găsește pseudonimul și îi publică, în 1922, în două numere consecutive din Cugetul românesc, Pâlnia și Stamate, „antiproză” intitulată ironic „roman în patru părți”. În 1923, s-a sinucis în București, murind în chip original, „fără nici o cauză”. Scrierile lui au avut o neașteptată înrâurire asupra literaturii românești de avangardă. Sașa Pană, Geo Bogza, Eugen Ionescu vor pune în valoare scrierile sale și vor atrage atenția publicului asupra acestui spirit profund original.

 

Semnătura lui Urmuz

 

Dl. Gheorghe Păun (n. 6 decembrie 1950, Cicănești, Argeș, România) este matematician, informatician și om de cultură român, membru titular al Academiei Române și membru al Uniunii Scriitorilor. Cercetător cu mare autoritate pe plan național și internațional, dl. Păun este un om de știință și de cultură cu o operă prolifică și complexă: peste 500 de articole publicate, peste 50 de cărți (de matematică, de informatică, de popularizare a științei, cărți despre jocuri logice, cărți de literatură – SF, romane, memorii și poezie, eseuri. A editat peste 100 de volume colective de specialitate și cărți cu diferite alte subiecte.

Vă așteptăm joi, 25 aprilie 2024, la ora 18.00, la o întâlnire cu două mari personalități ale culturii românești, în cadrul conferinței URMUZ – Inimitabilul înainte-mergător, care va fi susținută de dl. academician Gh. Păun.

 

Credit foto: albumul filatelic aniversar „Pe Argeș în Sus. De la Meșterul Manole la Urmuz”, Consiliul Județean Argeș, Romfilatelia, 2023.

Bibliografie:

Păun, Gheorghe, La curtea lui Urmuz, București, Ars Docendi, 2020, 3 vol.

Urmuz, Pagini bizare, Cluj-Napoca, Limes, 2008.