Casa din satul Cerbu, comuna Albota

Foto 1: Casă veche din satul Cerbu, comuna Albota, județul Argeș

Comuna Albota din care face parte satul Cerbu se află în zona centrală a județului Argeș. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Pitești. Comuna avea două biserici și o școală rurală. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Cerbu și Mareș.

Zona din care provine casa de Cerbu, prezentă în Muzeul Goleşti, este una pomicolă. Prunii şi perii erau cei mai întâlniţi pomi din plantații.

Casa veche din Cerbu, comuna Albota, este asemănătoare cu casele din zona Cotmeana. Este aşezată pe tălpi de lemn de stejar, groase, cioplite cu barda, care, la rândul lor, sunt aşezate pe pietre mari la cele patru colţuri, locul liber fiind umplut cu pământ. Pe talpa de lemn se puneau bârnele care formau pereții. Acestea se îmbinau „în cheie”. Câteodată se foloseau şi lemne în paiantă, peste care se puneau laţii şi se punea pământ cu paie. Peste lemnele încheiate se bătea „cercuiala” peste care se punea pământ cu var. Acoperişul era din patru ape, fiind folosită şiţa. Partea de jos a acoperişurilor prelungită la exterior cu o scafă de scândură, încrustată cu motive geometrice şi florale.

Casa de Cerbu este reprezentativa având prispa în faţă, numai în dreptul tindei. Prispa se sprijinea pe pari bătuţi în pământ şi făcea legătura cu partea de sus a casei prin stâlpi din lemn ornamentaţi prin cioplire. Casa de locuit se compune dintr-o cameră şi o tindă.

Tinda era destinată în special activităţilor de bucătărie. Aici se află soba, sobă ce avea funcţie dublă: încălzea tinda şi camera de locuit. În tindă se aflau: masa de bucătărie, joasă cu trei picioare, scaunele, vasele de bucătărie, vadra de apă, sita de cernut mălaiul, putineiul și alte instrumente de uz casnic. Pe unul dintre pereţi se afla un dulap în care se ţineau vasele mai mici şi tacâmurile.

Camera de locuit avea unul sau două paturi din scânduri de lemn, peste care se puneau foi de porumb sau paie şi pături. Pe pat se mai aflau pernele lungi, ţesute în război, în 2 sau 4 iţe, din lână sau cânepă. Întâlnim aici şi lada de zestre. Pe pereţi se puneau ştergare ţesute sau cusute. Pe lada de zestre se aflau ţesăturile: pături, velinţe, macaturi. Pe pereţi existau şi tablouri cu fotografii de familie.

Autori text:

Daniela Busuioc, șef-secție Etnografie-Expoziții

Adrian Titov, muzeograf, secția Etnografie-Expoziții