Muzeul Viticulturii și Pomiculturii din Golești, în parteneriat cu Muzeul Satului Bănățean, vă invită, joi, 24 August 2023, ora 14:00 la vernisajul expoziției Portul tradițional bănățean. În cadrul acestei expoziții se vor regăsi costume tradiționale din Banatul de câmpie, podoabe și documente foto-etnografice din Colecția etnografică Marius Matei.

Aducem în fața publicului argeșean o expoziție dedicată măiestriei femeii din Banat, făuritoare de frumos. Colecția etnografică Marius Matei numără peste 3000 de piese, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la mijlocul secolului al XX-lea. Cu pasiune, curiozitate și studiu riguros, muzeograful Marius Matei a  construit una dintre cele mai spectaculoase și mai valoroase colecții particulare de port popular din România. Activitatea lui Marius Matei reflectă atât respectul față de tradiția familială, cât și necesitatea omului modern de a-și afirma identitatea prin recuperarea valorilor artei tradiționale, cea care este expresia forței creatoare locale.

Costumele din această colecție dezvăluie frumusețe și pasiune, inteligență și inventivitate, talent și har, aplecare spre eleganță și frumos. Expoziția care va fi deschisă la Muzeul Golești vorbește despre universal nemuritor al satului românesc bănățean, într-o regiune bogată prin multiculturalitatea sa.

Banatul a fost, de-a lungul secolelor, un loc de întâlnire și interacțiune între diferite grupuri etnice și culturi. Aici trăiesc și conviețuiesc români, sârbi, maghiari, germani, bulgari, rromi și alte comunități minoritare. Această diversitate etnică este rezultatul migrațiilor, invaziilor și schimburilor culturale care au avut loc de-a lungul timpului.

Fiecare grup etnic aduce cu sine tradiții, limba, obiceiurile și arta proprie, contribuind astfel la mozaicul cultural al regiunii. În Banat, puteți găsi biserici ortodoxe, catolice, reformate, greco-catolice și sinagogi, reflectând diversitatea religioasă a locuitorilor.

Această multiculturalitate se reflectă în toate aspectele traiului din această regiune: în gastronomie, în folclor și dansuri tradiționale, în obiceiurile marilor sărbători, dar mai ales, în feluritele și elegantele costume populare, care stau mărturie a acestei conviețuiri într-o zonă aflată mereu la granița dintre imperii.

În cultura românească, Banatul este dovada că multiculturalitatea poate fi o sursă de bogăție culturală. Este un loc în care trecutul și prezentul se întâlnesc într-un cadru diversificat și vibrant, oferind o experiență unică pentru toți cei care îl vizitează sau îl numesc acasă.

În general, costumul popular românesc din Banat se individualizează prin opregele și conciurile folosite și printr-o abundență a folosirii firului metalic auriu și/sau argintiu în decorarea pieselor de port.

Conciul este un acoperământ de cap, țesut în războaie de mici dimensiuni, pentru realizarea căruia se folosește cânepa, firele metalice sau mătasea. Culorile folosite sunt galben sau roșu, iar decorul este realizat cu motive geometrice. Pe lângă conciul țesut, în zona Lugoj-Buziaș se poartă conciul de bani, decorat pe toată suprafața cu monede de argint.

Opregul cu franjuri este cea de-a doua caracteristică a portului din Banat. Opregul este o piesă textilă, alcătuită dintr-o bucată dreptunghiulară și îngustă de țesătură, cu franjuri colorate, purtată peste poalele cămășii, în față și în spate sau numai în spate. Acesta era țesut în aceeași tehnică, cu aceeași schemă coloristică și cu aceleași motive geometrice precum conciul. În lumea veche a Banatului, opregul din spate era purtat numai de femeile măritate. În zona de șes a regiunii, se purta opregul cu bani, purtat la spate de către mireasă, în ziua nunții. Din ziua măritișului, opregul însoțea femeia până la deces, când se punea în coșciug ca să o apere de duhurile malefice. Treptat opregul a fost înlocuit de catrință, o bucată dreptunghiulară de țesătură, decorată cu motive geometrice policrome sau cu fire metalice din aur sau argint.

Cămașa femeilor purta numele de spăcel sau ciupag. În anotimpul rece, ansamblul vestimentar femeiesc era completat fie cu pieptare, fie cu cojoace ori șube din dimie.

Costumul bărbătesc de Timiș se caracterizează prin cămașa dreaptă, lungă care era purtată peste pantalonii din pânză, decorați în partea inferioară. La brâu se purta brâu sau chimir, iar peste cămașă se așeza vesta (chintuș). Iarna purtau cojoace sau șube din dimie.