Colaborarea dintre Muzeul Golești și Muzeul Național Brătianu
Patrimoniul Muzeului Golești contine o serie de obiecte cu valoare memorială, care au aparținut unei alte familii cu un rol important în modernizarea României – familia Brătianu. Cu ocazia deschiderii Muzeului National Bratianu, Muzeul Golesti a deschis propria sa miniexpozitie la Vila Florica, dorind astfel să fie alături de tânăra instituție muzeală, in noul său început. Consideram ca este cea mai potrivita formă de a arăta o solidaritate colegiala si de a marca inceputul unei colaborari culturale îndelungate si intense.
Bunurile culturale expuse au aparținut lui Ion I.C. Brătianu, fiului său, istoricul Gheorghe I. Brătianu și doamnei Elena G. Brătianu, născută Sturza.
Sunt piese de artă decorativă, artă plastică și fotografii, care însuflețesc spațiul expozițional, reconstituind astfel atmosfera unui interior din prima jumătate a secolului XX.
Cele 2 scaune din lemn prezintă un spătar în grilaj, frumos sculptate (elemente florale), tapițate cu o stofă de culoare verde. Piesele au fost realizate într-un atelier urban.(Fig. 1 )
Între cele 2 scaune, am expus un covor cu motive naţionale, din lână, ţesut în 2 iţe, cu o cromatică atrăgătoare (roşu, albastru, maro, galben), care conferă interiorului un aspect elegant. Decorul covorului este amplasat pe toată suprafaţa și prezintă un chenar pe margine cu motive geometrice (hexagon) şi florale stilizate. Capetele se termină cu franjuri. (Figura 2)
Alături de celelalte obiecte din expoziție, se află o măsuța orientală cu intarsii de sidef și una pliabilă, peste care se află o tipsie. Prezența acestora în interioarele locuințelor, reflectă atracția pentru exotismul oriental. (Figurile 3 si 4 )
Întâlnirile cu membrii familiei sau cu prietenii se făceau la o partidă de cărți de joc-bridge, ascultând sunetul muzicii preferate. Cutia pentru joc de cărți expusă este din lemn, iar în interior prezintă 3 despărțituri, colțurile fiind protejate de piele de culoare maron. Ornamentele aurite cresc valoarea artistică a piesei, care datează din prima jumătate a secolului XX. (Figura 5 )
În expoziție este prezentă o cutie pentru păstrat plăci de patefon de formă paralelipipedică, din lemn furniruit, cu închizătoare metalică și mânere aplicate lateral. Iese în evidență aplicația metalică ovală, situată central pe capac, unde un cățel ascultă cu atenție HIS MASTER’S VOICE. (Fig. 6)
Pe albul pereților au fost expuse două acuarele datate 1902, executate de Charles Maurice Detmold (1883-1908). Artistul, împreună cu fratele său geamăn Edward (1883-1957) a realizat 16 ilustrații la romanul „Cartea Junglei” de Rudyard Kipling. În tablouri este înfățișat personajul principal Mowgli, în două ipostaze: alături de lupul singuratic și de pantera Bagheera. (Figurile 7,8 )
Una dintre piesele unicat si de mare efect din colecția Muzeului Golești, expuse la Muzeul National Bratianu, este bar lucrat într-un picior de elefant. „Barul” se deschide prin ridicarea capacului și prezintă 4 orificii în care puteau fi introduse sticle de băutură. (Figura 9)
Mai poate fi admirat un obiect din oțel, presse-papier care are formă de nod desfăcut și a fost fabricat la Uzinele și Domeniile Reșița, având pe capete emblema cu inițialele U.D.R. (Figura 10)
De asemenea, este expusă fotografia alb-negru, care îl înfățișează pe Gheorghe I. Brătianu copil, îmbrăcat în costum național. (Fig. 11)
Fig. 1 Scaun, ½ sec. XX;
Fig.2 Covor cu motive naționale, ½ sec. XX;
Fig. 3 Măsuță orientală, ultimul sfert sec. al XIX-lea;
Fig. 4 Măsuță pliantă orientală, ultimul sfert sec. al XIX-lea;
Fig. 5 Cutie pentru păstrat plăci de patefon ½ sec. XX;
Fig. 6 Cutia pentru joc de cărți ½ sec. XX;
Fig. 7, 8 Acuarele, Charles Maurice Detmold, 1902;
Fig. 9 Bar lucrat în picior de elefant, sf. secolului al XIX-lea;
Fig. 10 Presse-papier, ½ sec. XX;
Fig. 11 Gheorghe I. Brătianu, ½ sec. XX.