Gospodărie pomi-viticolă, zona Băleşti-Gorj, sec. XIX
– Casă, com. Băleşti, jud. Goj, datată 1860;
– Pimniţă, com. Băleşti, jud Gorj, datată 1860;
– Pimniţă cu şopru, com. Băleşti, jud. Gorj, din jurul anului 1840. Aici, se află instalat cazanul din aramă cu capac din lemn, butii cu cercuri din lemn şi un jgheab crestat pentru zdrobirea fructelor;
– Jimniţă, sat Ceauru, Băleşti, din jurul anului 1920. Înălţată pe patru furci, pentru a menţine temperatura constantă şi scăzută, acoperită cu şiţă ocheţită, ea are forma şi aspectul unei case tradiţionale cu cosoroabă şi stâlpi sculptaţi. Aici, erau depozitate alimentele, dar şi corzile de viţă-de-vie, pe care erau păstraţi strugurii, pentru a fi consumaţi iarna;
– Pătul, Băleşti, Târgu Jiu, aprox. 1930.
Cel mai frumos monument din gospodărie, care impresionează prin armonia proporţiilor şi frumuseţea decorurilor arhitecturale, este casa din Băleşti. Aşezată pe o temelie joasă, din piatră de râu, cu planul dreptunghiular, cu târnaţ la faţadă, casa este construită din bârne de lemn de stejar îmbinate în cheotoare dreaptă. Construcţia, înălţată pe trei rânduri de temeie suprapuse, are planul format din două încăperi: camera de locuit şi bucătăria, prevăzute cu intrări separate, dar şi cu uşă interioară comună.
Podeaua este din pământ lipit, pereţii sunt cercuiţi şi văruiţi în alb, iar podina este confecţionată din scânduri îmbinate în nut şi feder. În faţa încăperilor, se află prispa cu cosoroaba sculptată şi stâlpii decoraţi cu motivul spiralei şi capiteluri. Uşile sunt confecţionate din tăblii prinse în cuie ţigăneşti, cu ornamente în rozetă; uşorul uşii este decorat în spirală şi dinţi de ferăstrău. Accesul în sală se face pe scara, dispusă central, acoperită cu o polată lucrată din continuarea învelitorii, cu stâlpii lucraţi în torsadă.
Cosoroabele sunt şi ele generos sculptate, având capiteluri lucrate în motivul cap de cal, iar grinzile laterale sunt uşor proeminente.
Acoperişul, în patru ape, cu învelitoarea din şiţă ocheţită, are coama decorată cu motivele hora fetelor şi ciocârlani, iar, pe faţadă, apar două cuci (luminatoare), cu rol funcţional şi decorativ.
