Gospodărie pomicolă, zona Suceava, sec. al XIX-lea
Casa cu cuniţă şi beci provine dintr-o zonă aflată la sud de Fălticeni, unde construcţiile sunt realizate din bârne rotunde sau cioplite, aşezate în cununi orizontale, cu acoperiş în patru ape şi învelitoare din şindrilă (draniţă); casa are cuniţă şi beci îngropat, cu gârlici (intrarea în beci şi spaţiul dinaintea lui). Aici, tipul îmbinării este dreaptă, grinzile sunt decorate cu motivul capului de cal stilizat, iar planul se compune din: tindă, bucătărie şi cameră de locuit. La toate tipurile de case, apare prispa protejată de o streaşină largă, uneori, deschisă, alteori, mărginită de stâlpi. Decoraţia arhitecturii din Suceava este sobră, cu elemente traforate. Interiorul impresionează prin bogăţia ţesăturilor de lână decorate în culori calde, prin eleganţa mobilierului şi prin aspectul monumental al sistemului de încălzit. O particularitate a acestei case o reprezintă existenţa cuniţei, un şopron prevăzut cu un cuptor din zid, cu plită şi cu ceaun încastrat în sobă şi a unei bănci din lemn. În cadrul gospodăriei, iese în evidenţă marea şură combinată cu grajdul şi cu fânăria, cu acoperiş în patru ape, din draniţă, construită din bârne, dulapi şi grinzi de lemn şi din pământ bătut la laţi. Gospodăria a fost achiziţionată în anii 1989 şi 2005, transferată în anii 1990 şi 2006 şi inaugurată în anul 2000.
