Constelaţii şi stele în astronomia populară românească

Oamenii au fost întotdeauna fascinaţi de cer şi de miliardele de stele care sclipesc în nopţile senine, transmiţând mesaje din lumea divină şi din lumea de dincolo.

În astronomia populară românească, stelele au fost întotdeauna surse de informaţii pentru comunitate. Fie că anunţau dezlegarea la brânză după zilele de post, fie întăreau credinţa în existenţa lui Dumnezeu sau ilustrau componenta creştină a poporului român, stelele şi constelaţiile au făcut parte integrantă din viaţa satului românesc.

Constelaţia Cassiopeia era văzută în comunitatea tradiţională ca fiind un scaun divin, fapt pentru care a fost botezată Scaunul lui Dumnezeu. În zilele senine de iarnă, constelaţia Cassiopeia se poate vedea pe cer sub forma unui scaun, iar de aici şi până la a primi denumirea de Scaunul lui Dumnezeu nu a mai fost decât un pas, căci ţăranul român, în rugăciunile sale, a ridicat mereu ochii spre cer, convins fiind că Dumnezeu sălășluiește printre stele.

Dar lumea satului românesc avea o legătura tainică şi profundă atât cu teluricul, cât şi cu divinitatea, iar steaua Vega a fost asimilată ciobanului, în timp ce cele patru stele care formează un paralelipiped nu puteau fi decât oile acestuia, oieritul fiind una dintre cele mai vechi ocupaţii de pe aceste meleaguri. Aşa a ajuns constelaţia Lyra să fie denumită Ciobanul cu oile în astronomia populară. Se ştia foarte bine că odată cu apariţia Ciobanului pe cer, ziua de post de încheia şi oamenii primeau dezlegare la brânză.

Steaua Polară, cea mai strălucitoare stea din constelaţia Ursa Minor, a primit denumirea populară de Candela Cerului.

În tradiţia populară românească Carului Mic şi Carului Mare li s-au atribuit roluri extrem de precise. Se spunea că împăratul Traian a cărat prizonierii daci la Roma cu Carul Mare, în timp ce căpeteniile acestora au fost duşi cu Carul Mic.

În constelaţia Lebedei sau Cygnus, ţăranii români au văzut cel mai important simbol al creştinismului – Crucea.  Această constelaţie căreia ţăranii români i-au atribuit putere divină se poate observa foarte bine pe perioada verii.

Simbol al apartenenţei purtătorului la lumea divină, fiind purtată la nunţi, la iniţieri , în ritualuri magice, ca simbol al recunoştinţei de către învingători, genii sau înțelepți, constelaţia Coroana Boreală, care se poate vedea la începutul verii, a fost denumită în astronomia populară Hora, adică cercul magic al uniunii spaţiului de aici cu cel de dincolo întru perenitatea valorilor identitare.

Autor text: Maria Stroescu

Sursa foto: http://crt-ro.com