Gospodărie viticolă, zona Dolj, secolul al XIX-lea

 – Bordei,  Castranova-Puţuri, judeţul Dolj, 2/4 secolul al XIX-lea. Construcţie semi-îngropată, specifică zonelor aride ale Câmpiei Olteniei, bordeiul impresionează prin forma arhitecturală specifică: plan în formă de “L”, organizat în: gârlici  acoperit, cu pardoseală din pământ bătut, lipită cu lut,  ca spaţiu de acces; camera cu vatra, numită la foc, care avea rol de tindă (bucătărie) şi camera de odihnă, numită la sobă, cu pereţi lambrisaţi, unde se aflau paturile tip prici, acoperite cu ţoale direct peste scândură, soba oarbă care se încălzea de la vatră, lada de zestre şi icoana împodobită cu un prosop cusut. Acoperişul în două ape are o structură complexă, formată din tavane de scândură groasă, mârtaci, peste care se aşează un strat gros de paie, care se completează anual, după fiecare recoltă de cereale.

Casă, sat Dobridor, com. Moţăţei, 4/4 secolul al XIX-lea. Locuinţa este înălţată pe temelie de piatră,  având planul ordonat pe două nivele: beci mare sub casă, cu intrarea situată sub foişor şi nivelul de locuit cu trei încăperi şi o tindă rece.

Monumentul este construit din bârne de stejar îmbinate în căţel, accesul în locuinţă făcându-se prin foişorului dispus asimetric. Remarcăm prispa de la faţada posterioară, unde există o a doua intrare. Acoperişul, în patru ape, are învelitoarea din ţiglă-solzi, iar pazia este crestată.

–     Crucile de hotar – monumente de cult, cu rol de hotărnicie, pomenire şi pază, sunt aşezate pe câte un soclu de piatră, cu inscripţii, cu grafie chirilică, săpate în piatră. Cea mai veche cruce are menţionat, pe braţul principal, numele domnitorul Mihai Viteazul, în timpul căruia a fost realizată. De asemenea, sunt trecuţi autorii care au comandat crucea şi meşterul care a realizat-o. Textul unei cruci este în felul următor: „† RIDICATU-S-AU ACESTĂ SFÂNTĂ CRUCE ÎNTRU [CINSTIREA] TATĂLUI ŞI AL FIULUI ŞI AL SFÂNTULUI  DUH, ÎNTRU [H]RAMUL SFÂNTULUI NICOLAE. ŞI S-AU OSTENITĂ ROBUL LUI DUMNEZEU STOICA, [MARIA], GHERGHE, STANCA, […], IOANA, ANGHELA, STANCA, VLAICU, VASILE, STANCA, STAN, [text spart], IOANA, […], STANCA, STOI[CA], ILINCA, [text spart], MIHAIU, COSTAN[DIN], ŞERBAN, IOANA, STANCA, SANDA, […], STANCIU, STOICA, […] V LEAT 7266. (în anul 1757/1758)”.