Gospodarie viticola, Zona Dragasani – Valcea, Secolul al XIX-lea

Casa, din bârne de stejar îmbinate în cheotoare rotundă, este aşezată pe o pimniţă din lemn, cu temelie de piatră de râu, iar acoperişul este în patru ape, cu învelitoarea din şiţă.  Prispa, situată pe latura din faţă, este închisă cu pălimar. Etajul are două încăperi: bucătăria – cu intrarea de pe prispă şi camera bună. Scara de acces este din lemn, cu o curbă a efortului, şi cu rol de susţinere a prispei, iar coşul de evacuare a fumului este pe latura din spatele acoperişului casei.

În cadrul ansamblului, sunt expuse instalaţii şi unelte viticole remarcabile: un teasc cu pene, un teasc cu şurub, două linuri, o cărătoare pentru struguri etc.

Ca element de decor, atât la casă, pimniţă, lin, cât şi la alte câteva obiecte de uz casnic, este folosit motivul capului de cal stilizat, motiv care se regăseşte şi la cosoroabe.

Pimniţa din Glăvile, construcţie din lemn de stejar, destinată să adăpostească  vinul şi ţuica, are acoperiş piramidal de bârne învelite, fie cu şiţă, fie cu corzi de viţă-de-vie. Aşezate, în trecut, pe dealurile cu vii, pimniţele formau adevărate cătune, semănând cu nişte mici fortificaţii care dădeau un aspect particular peisajului, integrându-se arhitectural cu gardurile vii de vegetaţie.

Pătulul, din nuiele împletite, este aşezat pe patru furci (picioare) şi era destinat păstrării ştiuleţilor de porumb.

Poarta este din lemn sculptat, cu motive vegetale (viţă-de-vie, brăduţul), florale, solare şi motivul funiei răsucite. Este datată în 1940.

Pârleazul – decupaj în gard, pentru trecerea în altă gospodărie – are şi sens figurat.